Galerie SIBIU

Istoria Sibiului

DATE IMPORTANTE

1191 Prima mentiune documentara a localitatii Cibinium intr-un document eclezastic pastrat la Vatican
1292 Este mentionat primul spital de pe actualul teritoriu al Romaniei
1366 Se incheie lucrarile la a 3-a incinta de fortificatie. Sibiul este declarat oras cu denumirea de Hermannstadt.
1376 Numarul breslelor ajunge la 19 in care se practica 25 de meserii.
1380 Este atestata prima scoala din oras.
1462 La Sibiu apare cel mai vechi manuscris german din Transilvania
1494 Este mentionata prima farmacie, cea mai veche din Romania
1542 Sibianul Georg Reicherstorffer realizeaza prima harta a Moldovei.
1551 Konrad Hass proiecteaza la Sibiu principiile rachetei in 3 trepte.
1557 Este atestata documentar prima librarie.
1671 Valentin Frank von Frankenstein mentioneaza descoperirea gazului metan de niste locuitori din Bazna.

SIBIU-capitala culturala europeana!!!

Sibiu/Hermannstadt este perceput ca fiind un oras al artei si culturei putand fi considerat pe buna dreptate ca fiind capitala culturala a Romaniei datorita traditiilor seculare si patrimoniului cultural artistic pe care Sibiul si zona din marginime il detine.
Operele unor artisti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann, Johann Martin Stock si Frans Neuhauser, se mai pot vedea si astazi vizitand diferite locuri din oras.
Orasul ofera locuitorilor si celor care il viziteaza o atmosfera unica si atractiva si le ofera posibilitatea de a experimenta viata culturala a unui oras din Transilvania. Prima societate muzicala s-a constituit in 1818 iar pe scenele sibiene au concertat nume celebre ale vremii cum ar fi Franz Liszt sau Johann Strauss.
Sibiu/Hermannstadt are o Filarmonica care sustine concerte saptamanale de muzica clasica si care organizeaza de asemenea 3 festivaluri importante.
Sibiu/Hermannstadt are o istorie teatrala veche de doua secole care se regaseste in cele doua teatre din prezent: Teatrul National Radu Stanca si teatrul Gong. Ambele teatre prezinta spectacole atat in Romana cat si in Germana.
Opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Judetean, Centrul Cultural Studentesc, Centrul Cultural Frederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie si dialog est-vest), Asociatia Scriitorilor, Asociatia Artistilor si multe alte asociatii sportive si culturale ofera un program bogat in evenimente.

Totul despre SIBIU!!!

Asezat în centrul ţării , judeţul se întinde pe o suprafaţă de 5432 km2, ceea ce reprezintă 2,3 % din teritoriul ţării, între 45o28’ - 46o17’ latitudine nordică şi 23o35’ - 24o57’ longitudine estică .Relieful judeţului este etajat între 2535 m (Vârful Negoiu) şi 28 m (lunca Târnavei Mari) şi se caracterizează prin varietate şi o mare complexitate a condiţiilor naturale. Din întreaga sa suprafaţă aproximativ 30% este ocupată de munţi ce depăşesc pe alocuri 2000m (vârful Negoiu-2535m, vârful Suru-2283m, vârful Cindrel- 2244m); 50% corespunde ţinutului de podiş , o regiune de dealuri şi coline vălurite, cu înălţimi între 490 m şi 749 m (podişul Târnavelor, al Hârtibaciului şi al Secaşelor), compartimentate de văi adânci şi largi; restul reprezentând aria depresionară de contact, desfăşurată aproape continuu între cele două trepte de relief.Reţeaua hidrografică se împarte în două bazine principale: Olt cu 3337 km2 şi Mureş cu 2095 km2. Lungimea cursurilor de apă , totalizând 2043 km , se distribuie cu 1326 km în bazinul Olt şi 717 km în bazinul Mureş . În zona montană se găseşte lacul Bâlea, lac de origine glaciară , cu o suprafaţă de 4.7 ha şi un volum de 0.2 m.

Situat pe locul unor aşezări omeneşti din neolitic, păstrând sub vatra oraşului urmele vechii aşezări romane Caedonia, Sibiul este atestat într-un document databil în perioada 1192-1196 ca "Praepositus Cibiniensis"
În evoluţia ţării, creaţia de valori spirituale a îndeplinit firesc, un rol de liant şi de fundament al afirmării identităţii naţionale. Astfel spus, referindu-ne la Sibiu se poate spune că este judeţul cu 18 muzee şi case memoriale. Caracteristice Sibiului sunt Muzeul Brukenthal, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale "Astra", Muzeul de Istorie şi Muzeul de Istorie Naturală. Încă din secolul al XVIII-lea, guvernatorul Transilvaniei Samuel von Brukenthal începe să-şi adune colecţiile de tablouri, antichităţi şi cărţi rare, pe care le va expune în muzeul ce îi poartă şi azi numele. Monument de arhitectură în stil baroc austriac, muzeul a fost deschis pentru public în anul 1817.
Alte monumente de arhitectură care-şi păstrează nealterat specificul medieval sunt: Turnul Sfatului (primul sediu al Sfatului Orăşenesc), Biserica Parohială Catolică, Scara Fingerling, Pasajul Scărilor, Podul Minciunilor, Biserica Parohială, Biserica Ursulinelor. De asemenea se mai pot enumera turnurile de apărare ale cetăţii Sibiului în Evul Mediu, construite de meşteşugarii breslaşi, care se mai păstrează pe strada Cetăţii şi Primăria veche, construită în stil gotic în sec. al XV-lea. Aici a funcţionat primăria oraşului între 1550-1948.
În ansamblul vieţii culturale sibiene, o vie activitate o desfăşoară Teatrul de stat "Radu Stanca", cu cele două secţii, română şi germană, Biblioteca "Astra" având sediul în Palatul Asociaţiei Transilvane pentru Literatură şi Cultura Poporului Român şi care prin mărimea şi valoarea fondului de carte impune cultul faţă de cuvântul tipărit, Filarmonica, Teatrul pentru copii şi tineret "Gong", Şcoala de arte, Centrul judeţean al creaţiei populare "Cindrelul - Junii Sibiului", cărora li se alătură cele 8 case de cultură municipale şi orăşeneşti, 53 cămine culturale, 5 cinematografe şi 291 biblioteci.
Prin aceste instituţii de cultură se asigură revigorarea identităţii culturale şi naţionale, a sentimentului de apartenenţă la cultura şi civilizaţia latină, aportul culturii româneşti în conceptul culturii europene şi universale, precum şi vocaţia de originalitate şi deschidere a poporului român.

Contrastele fizico-geografice, varietatea peisagistică a munţilor Făgăraş, Lotru şi Cindrel, etnografia Mărginimii Sibiului, datinile, obiceiurile, portul, monumentele istorice şi de arhitectură (peste 450) şi muzeele, încadrează judeţul Sibiu în constelaţia statornicelor vetre de cultură şi civilizaţie românească şi între zonele cu tradiţie turistică.
În prezent, pe tot cuprinsul judeţului sunt răspândite 112 unităţi de cazare, hoteluri, moteluri, cabane, vile, pensiuni turistice şi agroturistice cu o capacitate de cazare de 4449 locuri. Între atracţiile turistice ale judeţului, de o importanţă majoră este staţiunea montană Păltiniş, cea mai înaltă staţiune climaterică din ţară (1450 m) şi staţiunile balneo-climaterice Ocna Sibiului recunoscută prin factorii naturali de climă (nămol, lacuri sărate, helioterme) şi Bazna, a cărei primă instalaţie balneară a intrat în funcţiune în anul 1843.
Situata într-un loc cu frumuseţi de basm din Munţii Făgăraş, pe o peninsula a lacului Bâlea, Cabana Bâlea Lac este un loc foarte solicitat de montaniarzii ce parcurg traseele de creastă ale Alpilor Transilvaniei (cum li se spune Munţilor Făgăraş).
Monumentele dacice de la Tilişca şi Arpaşul de Jos, cele romane de la Boiţa (Caput Stenarum), Guşteriţa (se presupune a fi Cedonia), urmele medievale de ordinul zecilor răspândite în zona Sibiului, Târnavei, Avrigului şi Mărginimii Sibiului, constituie un tablou complet al evenimentelor petrecute de-a lungul timpului întregit şi de bogata reţea de muzee municipale şi săteşti.Muzeul Brukenthal (el însuşi un monument de arhitectură barocă, cea mai veche instituţie de acest fel din ţară), muzeele de istorie, de istoria farmaciei, armelor şi trofeelor de vânătoare, de istorie naturală şi muzeul civilizaţiei populare tradiţionale Astra din Dumbrava Sibiului, unul dintre puţinele muzee din lume care surprind evoluţia geniului popular şi tehnic, casele şi locurile legate de numele personalităţilor acestor meleaguri, constituie tot atâtea obiective de atracţie pentru turişti.
Aşezat în centrul ţării, acolo unde se întâlnesc dintotdeauna drumurile ce au legat teritoriile istorice româneşti, Sibiul a fost şi rămâne o punte de legătură şi de circulaţie a valorilor materiale şi spirituale, leagăn de străveche cultură şi civilizaţie, zona de simbioză între cultura românească şi cea a naţionalităţilor conlocuitoare. Având în vedere amplasarea sa geografică, precum şi cadrul natural deosebit, turismul sibian are vechi tradiţii şi un potenţial bogat şi divers.

Marele Mihai Eminescu

Get your own Slide Show!



Eminescu este considerat "Luceafarul poeziei romanesti".S-a nascut la Cernauti fiind cel de-al saptelea copil al familiei Eminovici.El inca din copilarie era diferit de ceilalti copii,deorece isi petrecea majoritatea timpului in padure,in loc sa stea sa se joace.In Nirvana este o evocare a personalitatii lui Eminescu ,prilejuita de moartea tragica a poetului,care va deveni un mit cultural al romanilor.
Dupa cum spune si I.L.Caragiale ,Eminescu era un tanar foarte invatat ,stia nemteste si avea mult talent.Eminescu purta mereu cu el un geamantan, care era de fapt biblioteca sa.Eminescu aprecia foarte mult literatura germana in special pe Schiller.Deoarece avea mult talent, tanarul Eminescu scria si poezii.Micul poet pe atunci devenit acum cel mai mare poet “era foarte bland,de treaba,nu avea nici un vitiu”.I.L.Caragiale nu-l mai vazuse pe Eminescu si si-l inchipuia ca fiind un tanar aventurar,un erou,un viitor om mare.Caragiale spune la un momentdat ca Eminescu ar fi scos la un tipar de lux nu ca ceilalti care se fac cu miile.Prin aceasta fraza eu cred ca I.L.Caragialea vrut sa scoata in evidenta ca unul ca Eminescu poate nu va mai fi.

In textul lui caragiale se remarca un mic portret a lui Eminescu :”Era o frumusete! O figura clasica incadrata de niste plete mari negre; o frunte inalta si senina;niste ochi mari - la aceste ferestre ale sufletului se vedea ca cineva este inauntru;un zambet bland si adanc melancolic.Avea aerul unui sfant coborat dintr-o veche icoana,un copil predestinat durerii,pe chipul caruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare.

Intr-o zi,o nemultumire intinma intervenise.Eminescu era tacut si a dormit toata ziua.Peste o zi cand s-a trezit era chiar mai vesel ca alaltaieri ,de unde rezulta ca Eminescu are doua fete cum s-ar spune.Caragiale ne spune Eminescu a ramas la fel pana in cele din urma momente bune:”vesel si trist;comunicativ si ursuz;bland si aspru;multumindu-se cu nimica si nemultumit totdeauna de toate;fugind de oameni si cautandu-i;nepasator ca un batran stoic si iritabil ca o fata nervoasa .Ciudata amestecatura!-fericita pentru artist,nenorocita pentru om!”
In textul lui Caragiale,Eminescu este comparat cu un excentric fugar.Tanarul Eminescu era dezordonat ca orice geniu dar nicidecum vitios.Era lipsit de manierrele comune si avea un temperament de o excesiva neegalitate.

Eminescu simtea ca i se apropie sfarsitul si de aceea ii canta autorului Nirvana ,tinta suprema a lui Buda-Çahiamuni.Nu mai facea aceleasi lucruri pe care le facea Luceafarul inainte.Drumul catre Nirvana a fost dureros dar si stralucit.

Eminescu era un om dintr-o bucata ceea ce rezulta si din textul lui I.L.Caragiale.Cu toate ca murit cu mult timp in urma, Eminescu ne-a lasat noua,generatiile urmatoare o opera nemuritoare.

Sportul&Televiziunea!!!

Get your own Slide Show!




Legatura sportului cu televiziunea!!!
Se tine cont de faptul ca guvernelor le revine responsabilitatea de a veghea ca sa fie oferite posibilitati pentru practica sportului la toate nivelele de experienta si tuturor cetatenilor.Convins ca televiziunea reprezinta un mijloc important pentru a atinge aceste obiective si felicitându-se pentru faptul ca majoritatea organizatilor de televiziune acorda deja o parte apreciabila a emisiunilor unor programe care trateaza despre diverse aspecte ale sportului si activitatilor recreative;
Având in vedere modalitatile concrete in care sportul este organizat in statele membre si faptul ca, intr-un numar mare din acestea, protejarea independentei organizatiilor de sport este garantata , fie prin constitutie, fie prin politica guvernului;

Subliniind principiul care prevaleaza in statele membre conform caruia organismele de radiodifuziune sunt autonome si independene fata de guverne in ceea ce priveste continutul programelor lor si al functionarii de zi cu zi;

Recomanda guvernelor statelor membre sa intreprinda masurile necesare, tinând cont de structura si de traditii, in scopul de a incuraja organismele nationale de sport si de televiziune sa realizeze intre ele, când este cazul stabilind mecanismele adecvate, intelegeri si cooperare in vederea:
-examinarii aspectelor de principiu in general si a tuturor celorlalte probleme care se refera la parti, precum si mijloacelor care sa permita televiziunii sa incurajeze si mai mult practicarea sporturilor;
-sa favorizeze elaborarea unei serii de programe de televiziune destinate promovarii practicii sportive; sa studieze realizarea de noi tipuri de programe (inclusiv in ceea ce se refera la metode si ore de prezentare) având un astfel de obiectiv si sa procedeze la testarea acestora; sa examineze elementul recreativ din transmisia televizata a manifestarilor sportive; sa caute mijloacele prin care cele doua parti ar putea colabora pentru a se stradui sa depaseasca anumite probleme legate de sport si cu care sunt confruntate atât televiziunea cât si organizatiile sportive(cum ar fi necesitatea de a pune la indemâna unui public cât mai larg sporturi noi sau cele practicate de catre o minoritate, abordarea unor episoade de violenta asociate cu manifestarile sportive atât pe terenurile unde acestea au avut loc cât si in alte parti, amestecul excesiv al intereselor comerciale in sportul amator) si sa examineze toate celelalte masuri adecvate de natura similara;
-sa stimuleze si, in masura posibilului, sa coordoneze activitatile de cercetare nationala (indeosebi punând accentul pe anchete referitoare la telespectatori) asupra diverselor aspecte legate de sport si televiziune, sa evalueze si sa urmareasca, prin intermediul unor proiecte de cercetare stiintifica adecvate, initiativele, experienta si proiectele care au fost elaborate si promovate;

Obiectivul colaborarii dintre ele este ca televiziunea promoveaza sportul romanesc prin mass media:eurosport,antena1,proTV,tvr1

Efectele cooperarii acestora ar fi ca televiziunea face publicitate sportului sau oricarei alte actiuni,aceasta informeaza lumea mai usor in legatura cu activitatile sportive,televiziunea face sportivii celebri etc.

Get your own Slide Show!